miercuri, 24 mai 2017

Republica - 6 ani buni



Republica a ajuns la șase ani, activă cum e - o putem deja trimite la școală.
Pentru confirmarea promovării, vom adresa câteva invitații speciale unor scriitori din generații diferite:

- Emilian Galaicu-Păun
- Alexandru Vakulovski
- Alexandru Cosmescu
- Victor Țvetov
- Emanuela Iurkin

Dintre cititorii avizați, îi invităm alături de noi pe:

- Sergiu Orehovschi,
- Vasile Gancev
- Traian
- Cristina Dicusar

În cadrul ediției aniversare, ne va bucura cu poezie poetul, dramaturgul și actorul:

- Artiom Oleacu.

Moderatorul e, desigur, Moni Stănilă

Vă așteptăm!


Pagina evenimentului AICI

& un cuvânt bun de la scriitorul Mugur Grosu, cel care a avut lectura de deschidere a Republicii:


vineri, 28 aprilie 2017

Ion Buzu - lectură la Republica


Dacă vremea v-a încuiat în case, noi ne străduim să vă convingem să ieșiți. Pentru că vineri, 28 aprilie, va fi cald și va fi seară de poezie cu Ion Buzu, pe care îl așteptăm de ceva vreme.

Ion Buzu (n. 1990, Ratuș) e cunoscut tuturor cenacliștilor fiind unul dintre cei mai apreciați poeți ce au debutat în ultimul cincinal.

Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI

Și momeală:


vineri, 7 aprilie 2017

Lansare Afganii & Enciclopedia curiozităților (vol. 1)


Vă invităm la lansarea volumelor Afganii de Alexandru Vakulovski și Enciclopedia curiozităților de Ion Xenofontov.
Pe Alexandru Vakulovski îl cunoașteți bine, e de-al casei la cenaclul Republica. El ne va povesti despre veteranii din Antonești ai războiului din Afganistan.
Ion Xenofontov s-a născut la 15 februarie 1977 în s. Echimăuţi, raionul Rezina. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova, în 1999, fiind deţinător al medaliei "Student eminent". Ulterior, la facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea "Babeş-Bolyai", Cluj-Napoca, România face studii aprofundate de Istorie Orală-Istoria Mentalităţilor (1999-2000), iar în 2006 susţine teza de doctor în istorie.
După studii, revine în ţară. Activează în calitate de consultant în Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (consilier de stat), iar din 2008 până în prezent este secretar ştiinţific la Instituţia Publică "Enciclopedia Moldovei" şi, prin cumul, cercetător ştiinţific la Academia Militară a Forţelor Armate "Alexandru cel Bun". Autor al volumelor „Războiul din Afganistan, 1979-1989", “Complexul monahal Japca: istorie si spiritualitate”, "Enciclopedia curiozităţilor". Autorul prefeţei volumului "Afganii". Moderator: Moni Stănilă.

Pagina evenimentului AICI

miercuri, 29 martie 2017

Robert Şerban la Republica



Robert Șerban nu are nevoie de nici o prezentare.
Cunoscutul scriitor timișiorean va veni în Chișinău la invitația liceului Spiru Haret.

Vă invităm la o întâlnire cu poezia lui, care a adunat de-a lungul anilor pagini de laude și premii.

Ne vedem (și) miercuri!

Organizatorii întâlnirii: Liceul Spiru Haret, Uniunea Scriitorilor din Moldova și, desigur, Cenaclul Republica al Bibliotecii Naționale!

Pagina evenimentului AICI

joi, 23 martie 2017

Scriitori în imagini. Discuție cu Dirk Skiba



Vineri vă invităm la o discuție interersantă. Scriitori din toată lumea în și prin obiectiv. Un proiect de Dirk Skiba, Germania. Vă așteptăm!

Site-ul lui Dirk Skiba AICI

Pagina evenimentului AICI

joi, 23 februarie 2017

Mămăliga de Varșovia la Republica


Începeam anul 2016 cu o întâlnire spectaculoasă: primul număr al almanahului Mămăligă de Varșovia. Suntem siguri că vă amintiți.

Anul acesta vom încheia luna februarie cu numărul 2 al Mămăligii de Varșovia. Peste 300 de pagini în română, engleză, poloneză despre migrație. Un subiect extrem alături de artistul Teodor Ajder și prietenii săi.

Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI

Bonus: Toți participanții la eveniment vor primi gratuit varianta electronică a revistei! :) Sosiți! Veniți!

PS: O surpriză video din 2016:

luni, 6 februarie 2017

Roman Tolici la Republica


Un eveniment special avem pe 7 februarie. Roman Tolici, recunoscut ca artist plastic, a scris (cândva) și literatură. Dacă o expoziție poate fi văzută și în lipsa pictorilor, lecturile scriitorilor sunt altceva. Cu atât mai mult cu cât se pot număra pe degetele de la o mână lecturile publice de Roman Tolici (din Roman Tolici) ale ultimului cincinal.

Deci vă invităm la un altceva cu Roman Tolici, unul dintre cei mai cunoscuți pictori basarabeni.

Ne vedem!

Site-ul lui Roman Tolici AICI

Roman Tolici / Literatura AICI



miercuri, 25 ianuarie 2017

Alexandru Potcoavă la Republica

Alexandru Potcoavă este un scriitor timișorean care a făcut parte din primul grup al cenaclului Pavel Dan venit la Chișinău în decembrie 2009 în cadrul proiectului Interferențe Timișoara-Chișinău (finanțat de Casa Studenților din Timișoara și organizat de Moni Stănilă și Dumitru Crudu).

De atunci îl tot așteptăm să se întoarcă la Chișinău. Iar volumul de poezie Într-o zi nu ne vom mai recunoaște, publicat în 2016 de Casa de editură Max Blecher, e prilejul perfect!

Înainte de lectura din cel mai recent volum al său, Alexandru va fi la Uniunea Scriitorilor din Moldova (ora 15:00), împreună cu Dumitru Crudu, unde va organiza un atelier de scriere creativă.

Alexandru Potcoavă (n. 1980, Timișoara) a publicat un volum de poezie, intitulat alexandru potcoavă iar bianca sta-n alex (2001), două romane: Pavel și ai lui (2005) și Șoimii patriei trebuie să fie întotdeauna veseli! (2011), precum și o carte de proză scurtă, Ce a văzut Parisul (2012). 

Anul trecut i-a apărut un nou volum de versuri cu care ne vom întâlni la Republica: Într-o zi nu ne vom mai recunoaște (2016). 

Textele sale au apărut în antologii și reviste din România, Moldova, Ungaria, Serbia, Croația, Israel și Italia.


Vă așteptăm!

Pagina evenimentului AICI.

Un poem din carte:


eminescu

deci bădie treaba stă cam aşa
am venit la casa ta din ipoteşti am
urcat în cerdac deasupra pragului e atârnată
o boxă din care ţi se aud poeziile am
intrat în casă totul în ordine
într-o cameră dau peste un telefon un
radiator şi un roman de agata christie
în rest nişte mobile şi fotografii de familie
afară e o toamnă frumoasă ies la ea

în curte şase pui de câine prin
iarba înaltă lângă sculptura care arată
ca o nu ştiu ce măi bădie trebuie s-o vezi
parcă-i un dulap ţărănesc şi pus peste ceva
ca un radio vechi din anii ’20 cu
un buton imens în mijloc – seamănă cu un ochi
care în loc de pupilă are un sfârc - sculptura
se  numeşte semn – eminescu
data de fabricaţie 2000 trebuie s-o vezi

să-ţi spun acum de bisericuţa familiei
eminovici ştii e construită înainte de anul 1800
uşa e încuiată cu un lacăt auriu chinezesc
în jur mormintele satului aduse la zi

rămân fără ţigări în faţa casei tale
în staţia de autobuz e caşcaraveta satului
găsesc pall mall şi ies de la
asociaţia familială petean

lângă cutia de tablă au pus o cruce
antonesei i gheorghe n 1933 d 22 ian 2001
cerviceşti
lângă cruce un stâlp de iluminat
îmi aprind o ţigară mă uit în jur

la doi paşi de mine văd încă o caşcaravetă
cu anunţul vând căsuţă-chioşc stil românesc
telefon 532 855 dimineaţa 7-8 seara 19-21
în geamuri mişună o colonie de muşte
care se cacă pe anunţ

la trei paşi de mine găsesc o
foaie de tablă pe care scrie cu vopsea scorojită
codrul eminescian
dedesubt ca nişte subcapitole sunt trecute
marcajele turistice spre lac spre izvor spre
iazul meicii şi pârâul murelor spre stânca
stearpă asta unde dracu apare
în poeziile tale am înţeles nu apare
dar ai fost tu pe-acolo

pornesc spre lac pe lângă oficiul poştal ipoteşti
într-o curte un moş strânge merele
are o gaură în gât nu poate vorbi dar
i s-au făcut nişte ionatane superbe
anul ăsta

nu merg o sută-două de metri spre lacul
nuferilor şi intru la sc jupiter srl
birtul satului unde oamenii merg la ramona
asta-i chelneriţa la ea vin oamenii

treişpe mii sticla de bere suceava clasic
televizorul din colţ e pus pe taraf tv
nu vreau să-ţi rămân dator
sunt un simplu muritor
zice un tip la costum şi alt tip zice şi el ce zice la saxofon
intră o babă cu batic şi o plasă galbenă
de supermarket sucevean pe care scrie cu roşu
vă mulţumim
bea un rom şi pleacă

acum văd timbrul ucrainean pe pachetul meu
de ţigări vezi tu bădie nici  contrabanda
nu mai e la fel
şi intră gelu veterinarul comunei

îşi ia o vodcă dublă îi iau şi eu una aşa că
se aşează la masa mea şi-mi spune
comuna mihai eminescu are opt sate
ipoteşti baisa manoleşti vale stânceşti
cătămărăşti vale cerviceşti cucoreni şi
cătămărăşti deal
sediul comunei e primăria care e în ipoteşti oricum
eminescu ştiu eu că s-a născut în botoşani
pe strada maxim gorki

   îi zic că mă duc spre lacul cu nuferi
zice dar nu ăla-i lacul lui eminescu
lacul nuferilor e departe de sat şi mă
gândesc că eminescu nu cutreiera el atâta
pădurile pe când iazul meicii e mai
aproape aşa că eu zic că ăsta-i lacul
din poezia lui

şi oricum cel mai tare-i coroi
haiducul cu gaşcă pe cai
s-a apucat să-i prade pe boieri în
al doilea război mondial s-a dus
la unul acasă i-a legat un cartof după gât
i-a zis asta-i o grenadă dacă te mişti mori
a amorţit boierul dar nu s-a mişcat o noapte

când au venit comuniştii l-au luat
pe coroi la securitate l-au făcut
mare că ştia cum să-i ia pe boieri

l-a chemat şi gheorghe gheorghiu dej pe la el
să-l vadă la faţă la sfârşit
coroi a vrut să dea un telefon acasă
dej i-a zis a doua pe dreapta coroi
a intrat la a treia pe dreapta acolo
era buda s-a uitat s-a pişat a tras apa
l-a întrebat dej ai vorbit acasă
nu zice coroi n-am putut să vorbesc
la ipoteşti plouă

lui gelu îi sună celularul îl caută prin geacă
răspunde ce să fac sunt la ramona
cum aşa de hotărâtă-i a ta bine vin acum
gelu se ridică de la masă
eh eminescu a fost asta e trebuie să plec
fată vaca lui amariei
omul îşi pune casca pe cap iese urcă
pe scuter şi-o şterge în praf
o şcolăriţă trece prin faţa birtului în
trening roz cu un trandafir roz în mână

am pornit mai departe spre lac ajung spre
seară trestii nuferi peturi de bere trec
podul pe insuliţă în mijloc un bloc
de beton armat ca un altar
numai bun să i-o tragi veronicăi sub
clar de lună
bădie treaba stă cam aşa deci

joi, 19 ianuarie 2017

Florentin Popa la Republica


Florentin Popa vine la Republica. Și cum să vi-l prezentăm mai bine? Poate să redăm informația de pe siteul editurii. Poate să amintim că a fost colegul de departe al lui Ion Buzu în cadrul unei mari corporații. 
Trebuie să știți că vă pregătim pentru: Trips, heroes & love songs (2013). Volum care a primit Premiul „Iustin Panţa” pentru debut.

"Florentin Popa născut in 1989, la Băicoi (va spune Câmpina ca să evite glumele cu boașe) caută-i numele pe Google și nu vei găsi niciun rezultat relevant

Trăiește la Cluj. Nu se împacă nici după doi ani când aude „separat” și „februarie” cu accent pe prima silabă.

Iubește grupul de consoane „hr”, hadouken-urile, metalul negru ucrainean și pe zâna sa.

Nu are camere mai mari de 0.3 megapixeli, așa că încearcă să vă pună filme in cap prin cuvinte. Toate poeziile din acest volum au fost filmate cu un cartof donat prin generozitatea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea.

Fie ca gentila artă a poeziei să vă însenineze frunțile încrețite de griji, în această lume dușmancă și perversă plină de puștoaice cu inimă de gheață.

Shrek este iubire, Shrek este viață.

Sper că e ok. Chiar nu mă pricep la prezentări. La o adică, las volumul să vorbească și doar zic de unde sunt.

Cu bine,

Flo.


Despre Trips, heroes & love songs:

« Cvasiabsent din peisajul poetic național, de la Mizil la Udești ratând toate concursurile și festivalurile de sub streșinile caselor memoriale, Florentin Popa ni se înfățișează la debut cu o rar întâlnită vigoare. Trubadurul valah trece peste noi cu un adevărat tăvălug senzorial care îți solicită toate simțurile într-o derulare halucinantă, de basm punkist. Într-un cadru cum nu se poate mai actual, cântă micile detalii cu o fidelitate dureroasă, iar micile gesturi de iubire umplu cu candoarea lor și cele mai deznădăjduite priveliști. Pe toate astea Florentin Popa le face cu o lejeritate demnă de invidiat, ca și felul în care ocolește jocurile deștepte de-a poezia. »

Hutopila


« La facultate la BV Flo era cu doi ani mai mic, și la cenaclurile restrânse de-acolo citea texte de la care nu numai eu ieșeam cu amestec de invidie și de gând că „vreau și eu așa, să-mi facă publicul așa.” Ce citea el atunci era scris pe la 16-17. Acum, la 24, Flo scoate Trips, heroes & love songs, și cartea e alertă ca un videogame japonez haotic cu bătaie, în care deși pare că trebuie doar să dai la nimereală pe toate butoanele, tehnica bună și agerimea cu care controlezi eroul în micro-momente cheie sunt lucrurile care fac un joc perfect, fluid până la capăt. N-o să fie de-ajuns când critica o să inventarieze comod, pe fugă, referințele foarte tari, inserate subtil până și în cel mai atipic cadru. N-o să fie de-ajuns, dar așa o să fie, bag la pariu. Și într-un fel asta e bine, înseamnă că Trips, heroes & love songs chiar a ridicat ștacheta la limbaj și poezie. »

Vlad Drăgoi


« Aflat de la această primă carte pe granița subțire dintre insolitare și stridență, dintre gestul avangardist și kitschul ostentativ, Florentin Popa nu vine, din punct de vedere strict poetic, în descendența nimănui. Discursul său, halucinat și hiperrealist, amestecă la tot pasul referințe din universul manga și animé, din imaginarul și convențiile sci-fi, din death metal și gaming, construind o mitologie în care sunt prezente Star Trek & Warcraft, Heroes & Amon Amarth, Hatsune Miku & Fight Club, dar și mahalaua sentimentală a sudiștilor și expresivitatea limbii neaoșe muntenești. Dincolo de șarjele și sarcasmul unui mucalit valah rătăcit prin Mănăștur, Trips, heroes & love songs este o carte despre angoasă („ne e urât și scârbă pe pământul ăsta / unde chiar și dacă strângem / din ochi când sărim / și ne scremem până ne încrețim / tot nu plutim în aer”) și utopicele „ființe perfecte” pentru care „uneori mizeria nu e suficient de murdară”. Trips, heroes & love songs e un debut peste care nu se va putea trece cu ușurință. »

Claudiu Komartin


« Iată omul! Iată debutantul de care avea nevoie poezia noastră (de felul ei post-post-)tânără înecată în văicăreli și viziuni de speriat (numai) copiii. Florentin Popa străbate cu enumerații whitmaniene de jocuri virtuale și software SF sordidul caleidoscopic al vremii noastre, experimentând fără sațiu tonuri, sonuri, forme și registre — peanul antic se iuțește cu înjurătura duhnită, unicornii de citrină cu mirosul de latrină — nu de-amorul artei, ci pentru a-și re(des)compune „mama Vlahie” cu un simț cioranian și-un accent ciorănesc, arhaic și barbarist totodată, moldo-anglo-latino-mateiucaragialesc. Ingeniozitatea verbală și umorul cumplit fac apocalipticul credibil acolo unde „încet, planeta ne prefăcea în zeamă/ și nimeni n-a băgat de seamă” și unde poezia e definită, deja memorabil, ca „patos de patois”. »

Chris Tanasescu (MARGENTO)

Pagina evenimentului AICI
despre volum AICI
fragmente AICI

vineri, 13 ianuarie 2017

Republica/ Dumitru Crudu/ Întâlnirile literare ale Uniunii Scriitorilor


Începem anul în forță cu o lectură de poezie de Dumitru Crudu.
Dumitru Crudu a reușit să fie și să rămână un poet excepțional, poezia lui fiind întotdeauna salutată precum împăratul ce intră în cetatea Republicii.

Cu prilejul aniversării lui Mihai Eminescu, Cenaclul Republica va fi oaspetele Uniunii Scriitorilor din Moldova, în cadrul Întâlnirilor literare. 

Evenimentul va avea loc în Sala cu cămin a Uniunii Scriitorilor (31 august 1989, nr. 98).

Sunteți așteptați cu poezie, vin și plăcinte!

Despre pe Deschide.md 
Pagina evenimentului: AICI